
Am avut prea multe episoade de genul asta in viata incat am inteles ca este mai bine/usor/placut pentru mine daca ma ascult si fac ceea ce imi vine la momentul respectiv, decat mai tarziu, cand circumstantele sunt diferite. Si, uimitor, incep sa remarc si la cei apropiati mie ca incep sa se asculte sau nu - dar sa realizeze ca ar fi fost mai comod pentru ei daca s-ar fi ascultat. :)
Una din ultimele "nebunii" pe care am facut-o a fost la Kaufland. Mi-a venit sa cumpar o sticla de spirt. Inca nu stiu pentru ce am luat-o, sau pentru cine, dar sta in masina de vreo saptamana si stiu ca va veni momentul in care ma voi lauda ca mi-am ascultat intuitia si am luat-o!
Deja nu mai sunt dispusa sa renunt la ceea ce simt - stiu ca mie imi va fi cu siguranta mai usor daca ma ascult.
Aseara am realizat ca de vreo 2 luni stau intr-o zona in care mi-am dorit mult sa ma mut in urma cu vreo 2-3 ani, poate si in alte perioade.. M-am intrebat daca cu adevarat eu am creat asta si am adus eu in viata mea acest loc care e momentan casa mea. Sau poate ca atunci cand eu am interpretat ca "mi-am dorit" sa ma mut aici, am simtit ceva chemandu-ma - iar daca timpul nu exista, atunci inseamna ca ceva din mine stia intotdeauna ca voi ajunge aici. Asa cum ceva din mine stie tot ce voi mai face, tot ce voi trai, tot ce voi experimenta si am experimentat in aceasta viata sau in altele, aici sau in alte parti.
Totul se petrece in acelasi moment, doar ca noi interpretam in functie de timp ca sa putem cuprinde imensitatea experientelor.